Armata Română – de ce ne mor militarii ?, Un articol halucinant!

Posted: 2 Septembrie 2010 in aiureli

<<Militarii, de fapt, nu mor. Ei îşi dau viaţa. În schimbul injurăturilor, a scuipăturilor politice şi a catalogărilor ?
„nesimţite”, militarii cad la datorie. Tăcut şi fără propagandă!>>


Guvernanţii ar tuşi dacă ar circula cu maşini mai vechi de 2009, iar pe soldaţi îi trimit la luptă cu tehnică proiectată prin anii ’50 şi construită prin 1972. Adică acum vreo 38 de ani, când mulţi dintre membrii comisiei de apărare ai Camerei Deputaţilor nici nu se născuseră.

„Hai dom’le că e tehnică sigură! Am încercat-o 50 de ani şi nu s-a stricat!? Hai, nu zău?! Dar, ce-ar zice, de exemplu, domnul ministru Oprea, dacă şi el ar merge pe stradă cu un Wartburg, proiectat prin 1950, construiti în 1982 şi modernizat? Nu-i asigură prestanţa şi nici siguranţa, nu-i aşa? Oricum, după câte am înţeles, Wartburgul nu depăşeşte 90 km/h deci, e sigur! Şi, dacă tot este atât de sigur, de ce nu zboară şi comandantul suprem cu AN-2? E şi mai ieftin!

Cu banii pe vreo 20 de Volkswagenuri Tuareg vă garantez că se poate cumpăra un nou avion pentru paraşutiştii militari! Ar fi posibil? Nuuuu! Puşchea pe limbă! Căci, nu se poate, dragă electoratule, ca toate sutele alea de fufe de pe la toate agenţiile naţionale şi nepoate de pe la toate instituţiile guvernamentale din teritoriu să umble cu maşini ne-reprezentative!

Sau de exemplu, dom’ Videanu, economistul şef al naţiei: s-ar urca la bordul vreunui iaht construit prin 1960 şi care n-a avut parte de reparaţii capitale până acum? Sau fostul prefect care-a prins vreun picior de-al lui Zeus ca să-l pupe: crezi că el ar merge pe stradă cu vreun telefon mobil mai jos de BlackBerry sau nu ştiu ce „Navigation”, ediţia de acum 2 săptămâni? Cumpărat de la buget, bineînţeles!

E scumpă dom’le tehnica militară. Aşa e! Dar cu banii pe toate BlackBerry-urile din Parlament se pot cumpăra două AN-2 noi-nouţe, nu numai unul. Cu banii doar de pe bordurile de pe Şoseaua Ştefan cel Mare cumparam două tancuri! Iar cu banii de la schimbarea anuală a laptopurilor de la Parlament echipezi vreo două batalioane de infanterie!

Capra-i râioasa, dar stă cu coada pe sus

Noi nu mai avem demult buget de 2,38% pentru Armată, dar suntem fuduli şi păstrăm aceleaşi misiuni! Cum? Reducem din tehnică, reducem din instruire! Vrem şi NATO, dar vrem şi contracte preferenţiale pentru partid. Vrem şi Armată operativă, dar fără salarii speciale. Şi nici pensii. Cand îi trimitem pe militari în concediu fără plată (că aşa a spus guvernul Boc) îi trimitem doar sâmbătă şi duminică, ca „să nu influenţăm procesul de instrucţie”.

Căci, nu-i aşa, geme ţara de diverse cochete-blonde şi bişniţari-lideri de partid cu doctorate în ştiinţe militare, iar noi nu avem nici măcar o strategie de înzestrare coerentă şi nici vreun plan mai acătării pentru înlocuirea vechiturilor cărora, pompos, le spunem „tehnică de luptă”.

Când mor câte unii, în loc să ne uităm la ce face Armata în întregul ei, ne amintim şi îl injurăm pe subofiţerul care ne-a băgat la arest acum vreo 30 de ani că ne-am îmbătat în seara de 1 Mai.

Vrem şi misiuni NATO, dar, dacă s-ar putea, pe banii altora! Se laudă guvernul pe la Mons cu angajamentele luate faţă de NATO, dar uită de angajamentele luate faţă de propria ţară şi faţă de propria armată.

Că, din Armata Română doar atâta a rămas: prilej de defilări electorale şi bătăi pe spate când se decorează politicienii, unii pe alţii sau se avansează intendenţii şefi ai naţiunii între ei. În rest, mor unii, mor alţii, ce mai contează? Stau alţi 100 pe la porţi să le ia locul. Ţara-i plină de patrioţi! Din păcate-i plină şi de politruci de generaţie nouă. Şi de decidenţi militari fără o minimă coloană vertebrală!

Morţii noştri şi totuşi ai cui?

Cine-i de vină pentru Tuzla? Nimeni! Pentru accidentul cu rachetele ieşite de vreo 15 ani din uz de la Mangalia? Nimeni! Pentru maşinile de luptă ne-blindate din Afghanistan? Nimeni! Pentru alţi morţi, pe timp de pace, din Armata Română? Nimeni! Vreo remuşcare sau vreo demisie de onoare a cuiva pe undeva pe la vârful Armatei? Nimic! Vreo remuşcare de la comandantul suprem? Aş, nenicule! N-are nicio treabă! El are treabă cu jurnaliştii în securitatea naţională, nu cu militarii!

Sunt convins că, dacă amărâţii ăia care-au murit nevinovaţi la Tuzla ar fi trăit să apuce, la 52 de ani, vârsta de trecere în rezervă, probabil că ar fi avut şi ei, peste vreo 20-30 de ani, nişte pensii. Speciale! Nu-i aşa? Şi, în mod cert, s-ar fi găsit vreun neica-nimeni în drum, vreun premier de buzunar, vreun „robotronic”, care să-i catalogheze şi pe ei, ca şi pe alţii: „nesimţiţi, sug sângele ţării, n-au contribuit, n-au plătit”! Eu cred că au plătit destul. Şi ei şi alţii.

Nu i-au omorât misiunile de scotocire din Afghanistan, nici misiunile S.A.R., nici misiunile pe mare sau pe munte, nici misiunile de transport strategic în spaţiul inamic şi nici operaţiile de deminare din portul Constanta. I-au omorât doar indiferenţa şi indolenţa politică, iresponsabilitatea înzestrării şi instruirii Armatei şi minciuna existenţei vreunui pic de onoare la vârful Armatei.

Apropo, văduvelor şi copiilor fără taţi de la Tuzla cu cât o sa le scădeţi pensia lor „nesimţită”?

Ma înclin în faţa eroilor aviatori de la Şcoala de Aplicaţie a Forţelor Aeriene şi scafandrilor de luptă de la GNFOS (Grupul Naval Forţe Operaţii Speciale)!>>

de  Ovidiu Mihalache,sursa forum.softpedia.com


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s